FĂLTICENI

Repere din istoria Fălticeniului:

FĂLTICENI – aşezare cu urme din epoca bronzului şi altele din secolele III şi  IV era noastră.  Existenţa localităţii este atestată şi de unele documente din veacul al XIII lea.

 

Ca oraş , a cuprins şi contopit întrânsul satele Fălticeni, Broşteni, Buciumeni – Stănigeni, Coteşti, Tîmpeşti, Oprişeni, Pădureni. Numele şi-l trage de la Folte – primul stăpân cunoscut al aşezării: Fulticeni, Fulticeani, Folticeni.

 

1490 – mart. 15. Ştefan cel Mare întăreşte vistiernicului Isac stăpânire asupra satului Fulticeani pe Şomuz, cumpărat de la Neagşa cu 200 zloţi tătăreşti. Neagşa a cedat şi privilegiul asupra satului.

 

1554 – mart. 12. Alexandru Lăpuşneanu dă act de danie Mănăstirii Moldoviţa asupra satului Folticeni.

 

1779 – iun. 28. Pe moşia Fălticeni a vistiernicului Ianacachi Cantacuzino, în hotar cu moşia Şoldăneşti, luase naştere târgul de la Fulticeni.

 

1780 – aug. 8. Constantin Dumitru Moruzi semnează hrisovul prin care se recunoaşte localitatea Fulticeni ca târg cu numele Şoldăneşti. I se mai spunea şi târgul Şomuzului.

 

1781- iul. 4. Sandu, „cojocar ot Tărgu Şomuzului” dă zapis lui Mosăi jidov ot Joldeşti cu privire la schimbul de case, primind o dugheană.

1782 – ian. 18. În faţa comisiei austriece, delegatul Mănăstirii Moldoviţa declară că acesta are în Moldova , printre alte moşii, şi moşia Fălticeni.

 1782 – Comunitatea izraelită a construit o baie.

1790 – mar. 3. Isprăvnicia Sucevei adevereşte un act pe care înscrie şi localitatea Fălticeni.

1795, 1831 – Târgul Fălticeni e bântuit de holeră, iar în 1866 au murit de holeră 175 de oameni.

1803 – Fălticeni clirosului din Bucovina numără 22 liuzi cu 328 lei bir, 43 târgoveţi creştini ot Fălticeni a banului Ştefan Başotă cu 468 lei bir.

1804 – sept. 23. O asociaţie de boieri cumpără de la Fondul religionar  din Bucovina moşiile Fălticeni, Boteşti, Răciuleni.

1814 – sept. 10. Prin hrisov domnesc s-au înfiinţat patru iarmaroace pe an în Fălticeni. El de Sfântul Ilie e cel mai important din toată Moldova.

1821 – În trecere spre şi dinspre Mănăstirea Slatina, eteriştii s-au abătut şi la Fălticeni: „Din Slatina ieşind grecii, Fălticeni au prădat. Şi’napoi au venit iarăşi, mai mult nu s-au depărtat”.

1827 – Ia fiinţă prima spiţerie; a doua în 1868.

1828 – Comunitatea izraelită înfiinţează un spital.

1830 – 35. Intră în producţie o tăbăcărie, considerată „prima fabrică de tăbăcărie din ţară”.  

1831 – Serviciul de poştă aduce corespondenţa numai în câteva zile pe săptămână.

1831 – Statistica vistieriei înregistrează: în slujbă  – trei preoţi, doi diaconi, doi dascăli, un pălimar; fără slijbe – un preot, trei diaconi; cinci nevolnici, nouă văduve, 16 haveliţi, şase slugi, 13 birnici.

1833 – apr. 25. Învoială între cumnaţii Gh. Botezatu şi Iordache  a Iftimii de a stăpâni pe 1833 casa şi livada din cătuna Coteşti pe moşia Tîmpeşti.

1835 – Târgul Fălticeni are 673 curţi, staţie de poştă; satul Fălticenii Vechi – 41 curţi.

1838 – Se naşte acela care va fi luptătorul pentru Unire, poetul, traducătorul şi nuvelistul Nicu Gane. Va ajunge preşedinte al Academiei Române. Moare în 1916.

1839 – iun. 15. Se naşte Sofia Cocea – aceea care va fi prima ziaristă din România, apoi traducătoare, înflăcărată luptătoare pentru Unire şi apărătoare a drepturilor femeii. În acest ultim scop, încă de la vârsta de 16 ani, va publica un articol în „Gazeta de Moldavia”. În 1857, înfiinţează un pensionat cu internat pentru fete în Fălticeni. Moare la 27 octombrie 1861.

1839 – În Fălticeni funcţionează patru şcoli primare particulare cu 54 elevi.

1842 – apr. 1. Îşi deschide cursurile cea dintâi şcoală primară de stat: „şcoala domnească”, azi Şcoala nr. 1 „Alexandru Ioan Cuza”.

1846 – Ia fiinţă şi funcţionează până în 1860 „şcoala catihetică”, printre ai cărei ucenici a fost şi Ion Creangă, începând din toamna lui 1854 şi până în luna mai 1855.

1855 – Cu ocazia iarmarocului de Sfântul Ilie, s-a desfăşurat pentru prima dată „comerţul de librărie”.

1856 – iun. 27. S-a constituit comitetul unioniştilor care va lupta pentru „Unire”. Lupta era condusă de aga Dimitrie Grigoriu, spătarul Alecu Millo şi slugerul N. Rojniţă, întrunirile ţinându-se în casele vornicului Alecu Botez – Forăscu.

1857 – Funcţionează telegraful.

1857 – iul. 8. Au loc alegerile pentru Divanurile ad-hoc. Rezultatul, în favoarea separatiştilor, este anulat din cauza falsurilor din listele electorale.  Alte alegeri au loc pe data de 30 august. De data aceasta, întreaga listă cu candidaţi unionişti  este aleasă cu o majoritate impunătoare.

1859 – iul. 21. Şeful biroului poştal Fălticeni raportează Direcţiei Poştelor Moldovei că cele 300 mărci de câte 40 de parale şi 150 mărci de câte 80 de parale, primite de la 1 martie, s-au trecut mai toate cu ocazia iarmarocului. (Pe 12 noiembrie 1857 se introduc în Moldova mărci poştale având imprimat un cap de bour, vechea stemă a Moldovei).

1860 – iun. 21. Se inaugurează spitalul construit cu cheltuiala iconomului Iftime Stamate, purtându-i şi numele: „Spitalul Stamate”.

1864 – feb. 19. Se naşte Artur Gorovei, un neobosit folclorist şi eminent cărturar fălticenean, întemeietorul revistei Şezătoarea, cunoscută şi apreciată şi peste hotare. În 1899, va fi ales vicepreşedinte al Societăţii Americane de Folclor din Chicago, iar mai târziu, Academia Română îl va avea ca membru corespondent.

1870 – nov. 2. Îşi începe cursurile gimnaziul „Alexandru Ioan I”.

1872 – S-a amenajat „grădina publică”.

1873 – Fraţii Tăutu instalează „prima tipografie”: Tipografia Suceava.

1875 – Apare „prima librărie”.

1877 – August Wagner, profesor de limba franceză la gimnaziu, îşi avea întocmit un manual , o gramatică franceză pe care o scoate de sub teascurile tipografiei fălticenene.

1883 – Se naşte vasile Ciurea, profesor de ştiinţe naturale la Liceul „Nicu Gane”, cercetătorul şi întemeietorul muzeului oraşului, primul muzeu de ştiinţe naturale şi etnografie din nordul Moldovei.

1884 – Cea dintâi revistă tipărită din Fălticeni, „Revista Populară”, e redactată de Eugen Teodorini şi Artur Gorovei.

1886 – Se dă în exploatare calea ferată Dolhasca – Fălticeni.

1888, 1890, 1897 – Apar „olării” cu lucrători străini.

1891 – Intră în producţie o sumănărie purtată cu cai. Din cei 20 de lucrători, 15 sunt străini.

1892 – mart. 1. Apare „Şezătoarea”, prima revistă din ţară pentru literatură şi tradiţiuni populare: director Artur Gorovei.  Apare lunar, a întrunit 26 de volume, ultimul 1931.

1896 – S-a construit palatul administrativ orăşenesc, Primăria.  

1904 – Se amenajează părculeţul Băncuţa, de unde M. Sadoveanu, A. Gorovei, A.G. Stino admirau valea Şomuzului cu „Împărăţia apelor”.

1907 – Ţăranii din împrejurimi, adunaţi în mare număr la prefectură, cer reducerea arenzilor, acordarea de imaş, etc. Prefectul ia măsuri în întreg judeţul pentru preîntâmpinarea răscoalelor, întărind jandarmeria.

1907 – nov. 15. Apare primul număr al gazetei bilunare „Răvaşul poporului”.

1910 – Ia fiinţă societatea corală „Nicu Gane”, iniţiator şi dirijor fiind prof. Leon Băncilă.

1912 – Se instalează primul cinematograf, în sala Baier. Cel sonor apare în 1930.

1914 – ian. 12. Se pun bazele Muzeului oraşului prin grija profesorului Vasile Ciurea.

1914 – oct. 5. Îşi deschide cursurile Şcoala normală de băieţi. Va funcţiona până în 1930. În perioada 1950 – 56 va funcţiona o şcoală pedagogică de fete prin transformarea celei profesionale din 1884.

1919 – mart. 12. Pe strada Broscăriei (provenită din fostul sat Broşteni), poliţia a surprins 13 indivizi adunaţi să pună bazele unei organizaţii socialiste muncitoreşti.

1921 – Se înfiinţează Gimnaziul de fete, apoi devine liceu, transformat după 1948 în liceul nr. 2 (local cu etaj din 1961), iar cu anul şcolar 1974 – 75 în Liceu de textile şi confecţii.

1922 – Se deschide prima grădiniţă de copii.  

1923 – apr. 1. Vechiul gimnaziu e ridicat la rangul de liceu, cu numele de „Nicu Gane”. Printre primii absolvenţi se vor număra viitorii artişti ai poporului Jules Cazaban, Grigore Vasiliu – Birlic.

1925 – oct. Este pusă în funcţiune uzina electrică.

1928 – dec. 23. Apare revista „Săptămâna”.

1931 – Apare „Curentul fălticenean” – foaie săptămânală de informaţii.

1933 – Apare „Înmuguriri” revistă literară lunară, director prof. Virgil Tempeanu.

1934 – Inginerul Gh. Năstasă, specialist în pomicultură, scoate revista „Acţiunea pomicolă”. Învăţătorii  din judeţ îşi au gazeta „Gândul nostru”.

1939 – Intră în producţie fabrica de conserve din fructe – la Tîmpeşti – , care produce şi conserve de legume.

1940 – 48. Se construieşte şi se dă în folosinţă publică baia oraşului.

1941 –  Începe canalizarea oraşului şi alimentarea lui cu apă din Şomuzul Băii.

1945 – feb. 18. Sistemul burghezo – moşieresc de guvernământ se clatină. Agitaţia maselor populare era în creştere. Prefectul naţional – ţărănist îşi instalase la prefectură pază armată. Câteva sute de ţărani şi muncitori veniţi din judeţ înconfoară prefectura. La un semnal o asaltează. În locul prefectului reacţionar este instalat comunistul Ştefan Focşa – până atunci primar al oraşului.  

1948 – 1949. Se amenajează Piaţa „23 August” (şi prin demolarea unor clădiri).

1949 – ian. 2. Se înfiinţează policlinica (local în 1966 cu două etaje). Spitalul, fost evreiesc, este transformat în maternitate.

1949 – S-a construit Cooperativa meşteşugărească „Zorile”, local cu două etaje în 1967, completat cu un al treilea etaj şi anexă în 1973. Al doilea local este dat în folosinţă pe 15 septembrie 1967.

1950 – Întră în funcţiune staţia de radioficare a oraşului. Are loc intrarea în producţie a combinatului forestier. Se dezvoltă fabricile de mobilă şi de mobilier şcolar.  

1953  – Se înfiinţează autobaza. Construirea autogării în 1975. 

1955  – Ia fiinţă Casa orăşenească de cultură, în localul fostului cerc militar. 

1957 – iun. 1. Staţiunea pomicolă Rădăşeni care producea material săditor încă din 1925 este transformată în staţiune experimentală pomicolă. Intră în producţie Filatura de in şi cânepă, cea mai mare din ţară pe vremea aceea.

1960 – apr. 18. Prin grija intreprinderii de gospodărie orăşenească, s-au deschis două linii de autobuze pentru transportul în comun.

1961 – Apar taxiuri auto. O singură trăsură, a lui Gh. Manoliu, va mai face curse până în martie 1971. Intră în producţie fabrica de pâine. S-a amenajat Stadionul „Tineretului”. Se deschide Şcoala profesională de mecanici agricoli.

1962 – Se constituie cooperativa agricolă cu 1312 membri.  

1964 – 75  Se construieşte un ansamblu de locuinţe, 450 de apartamente, la nord de Piaţa „23 August”.   

1966 – mar. 15. Oraşul Fălticeni numără 3953 gospodării, 3600 locuinţe, 12271 locuitori. Pe 1 septembrie se înfiinţează Şcoala generală nr. 3, local cu etaj în 1970. Tot atunci se înfiinţează Centrul şcolar horticol, provenit din fosta şcoală horticolă (înfiinţată în 1920 şi transformată în liceu agricol în anul 1925).

 

1967 – ian. 1. Populaţia oraşului şi a localităţilor componente este de 18014 locuitori.

 

1968 – feb. Biblioteca centrală, înfiinţată în 1950, e transformată în bibliotecă orăşenească.

 

1968 – sept. 1. Uniunea cooperativelor meşteşugăreşti deschide şi întreţine o şcoală profesională.

 

1969 – Începe să funcţioneze staţia de termoficare.

 

1971 – Intră în producţie fabrica de PAL, PAL înnobilat şi mobilă.

 

1972 – iun. 16. Se inaugurează Galeria Oamenilor de Seamă, în casa clădită de băneasa Anastasia Cichirdic înainte de 1880, clădire dăruită muzeului de dramaturgul Horia Lovinescu. Galeria deţine şi o bibliotecă documentară, ale cărei baze fuseseră puse în 1918.

 

LOCALITĂŢI   COMPONENTE

Buciumeni – partea de nord-vest a oraşului.

 

1424 – feb. 16. Alexandru cel Bun întăreşte lui popa Iuga stăpânirea asupra satului Buciumeni. Hotarul  merge pe lângă Stăniga.

1428 – iul. 29. Alexandru cel Bun întăreşte boierului Nan ocina sa şi anume satele Buciumeni şi Stănigeni.

 

1490 – mar. 15. Cu 120 zloţi tătăreşti, Isac, vistiernic, cumpără satul Buciumeni de la Maruşca fata Mihului logofăt (nepoata popii Iuga).

 

1792 – aug. 29. Măsurătoarea şi împărţeala moşiei Buciumeni, alegându-se partea fiecărui răzeş, precum şi acele cumpărate de comisul Constantin Ureche de la răzeşii din Buciumeni.

 

1831 – Statistica vistieriei arată: trei preoţi, un diacon, patru dascăli, doi mazili, 27 ruptaşi, un nevolnic, patru văduve, patru slugi.

 

1832 – aug. 17. Tudorache Ciurea stăpânea moşia Tîmpeşti cu părţi din Buciumeni sau Stănigeni.

 

1835 – Satul Buciumeni numără 39 gospodării.

 

1958 – Reţeaua electrică, şi în 1961 cea de radioficare, se extinde şi asupra Buciumenilor.

 

1966 – mart. 15. Aşezarea Buciumeni numără 66 gospodării, 62 locuinţe, 205 locuitori.

 

 

Grădinile – fosta aşezare Tîmpeşti  – partea de sudvest a oraşului, pe malul drept al pârâului Buciumeni.

 

1620 – Vasile Boldişor zis şi Boldişor Hău ot Tîmpeşti e chemat să aleagă ocina popii Dumitru din Spătăreşti.

 

1778 – iul. 23. Tîmpeşti este proprietatea şatrarului Alexandru Davidel.

 

1795 – dec. 28. Tudorachi Ciurea, stăpânul satului Tîmpeşti dă jumătate de sat lui Vasile Ciudin şi primeşte de la acesta jumătate din satul Buneşti.

 

1803 – Tîmpeştii clucerului Tudorachi Ciurea are 35 liuzi cu 376 lei bir, trei scutiţi de clucer.

 

1835 – Satul Tîmpeşti are 78 curţi.

 

1956 – Aşezarea capătă denumirea Grădinile, după mulţimea pomilor plantaţi în partea de sud, de vest şi de nord.

 

1966 – mart. 15. Grădinile numără 151 gospodării, 124 locuinţe, 486 locuinţe.

 

 

Oprişeni – partea de nord a oraşului

 

1428 – apr. 3. Alexandru cel Bun face danie boierului Opriş satul Oprişeni pe Şomuz.

 

1530 – aug. 22. Petru Rareş întăreşte Mitropoliei din Iaşi stăpânire pe jumătate din satul Oprişeni, partea de jos cu mori în Şomuz danie de la Onofrei Barnovschi.

 

1580 – iul. 20. Iancu Vodă dă Mitropoliei ieşene şi cealaltă jumătate de sat Oprişeni.

 

1835 – Satul Oprişeni are 51 curţi.

 

1923 – Devine suburbie a Fălticeniului

 

1966 – mart. 15. Numără 267 gospodării, 249 locuinţe, 842 locuitori.

 

(Date preluate din cartea „Istoria localităţilor din zona sud-estică a judeţului Suceava în date şi cifre”, autori Ana şi Mihai Niculăiasa,  Editura Litera , Bucureşti, 1976)

 

2 gânduri despre „FĂLTICENI

  1. Doamne ajuta!

    Bine v-am gasit!

    Ma numesc Florin Nan, am 36 de ani, locuiesc in Ploiesti si sunt actor liber profesionist .

    Vreau sa va spun ca avand ajutorul Domnului Hristos, Cel Care a spus ” Fara Mine nu puteti face nimic”, am alcatuit doua programe artistice sub forma unor recitaluri de poezie:

    A)Primul program intitulat „Povestea lui Gheorghe Mot” cu o durata de aproximativ 1 ora si 25 minute ce contine cateva din operele poetilor nostri: G. Cosbuc , O. Goga , G. Toparceanu , V. Alecsandri , M. Eminescu ,T. Arghezi, Alfred Mosoiu , Radu Gyr , Alexei Mateevici, Sf. Ioan Iacob Hozevitul, Vasile Voiculescu si Parintele Arhimandrit Ioanichie Balan. Aceste poezii impreuna cu legaturile dintr-e ele intregesc povestea vietii unui taran roman crestin ortodox de la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX.

    Sunt punctate toate etapele vietii unui om simplu de la tara incepand cu nasterea , botezul , mersul la scoala din sat , continuand cu plecatul la oaste , pierderea parintilor, traditiile si sarbatorile stramosesti, intemeierea unei familii , lucrul la camp, sezatorile , apoi umblatul prin tara si mersul la targ , comunismul si detentia, schimbarea regimului comunist si eliberarea, contactul cu noua oranduire si sfarsitul vietii pamantesti.

    B) De asemenea cel de al 2-lea program alcatuit sub aceeasi forma de reciatal de poezie, cu o durata de tot 1 ora si 25 minute intitulat „Calatorie de suflet” pe versuri de M. Eminescu , G. Cosbuc , D . Bolintineanu , Alexei Mateevici , T. Arghezi , Cristina Daniela Aldea si Clara Margineanu are ca tema, asa cum arata si titlul sau, calatoria atat in afara tarii – si anume in partea de inceput a programului la Viena – cat mai ales pe cuprinsul tarii noastre de la intoarcerea pe la granita de vest , prin Ardeal , pe Valea Prahovei ,orasul de resedinta,continuand cu drumul in Moldova noastra pravoslavnica, coborarea spre Dobrogea incluzand si Litoralul Romanesc si incheind cu revenirea acasa.

    Urmand indemnul parintelui Nicolae (Steinhart) de la Rohia din cartea sa cu titlul „Daruind vei dobandi” si avand in minte explicatia parintelui Arsenie Papacioc care spune ca „Nu dai ce ai, ci dai ceea ce esti”, as vrea sa va ofer acest modest produs artistic al meu, iar in cazul in care considerati ca unul sau amblele programe sunt in spiritul a ceea ce ati dori ca muzeele dumneavoastra (casele memoriale) sa ofere publicului vizitator pot fi contactat la nr. de tel.: 0721 810719 si la adresa de email: florinnan@yahoo.com

    Va multumesc !

    Doamne ajuta!

    Florin Nan

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s