Lansare de carte: „Moldova bisericilor de lemn”

Muzeul de Artă „Ion Irimescu” Fălticeni va găzdui vineri, 22 septembrie, de la ora 16.00, lansarea volumului  Moldova bisericilor de lemn. Album de reportaj, semnat de Otilia Bălinișteanu…. informații detaliate în Cronica de Fălticeni

lansare_de_carte_muzeul_irimescu

Anunțuri

Lansare de carte: „Chipuri pe pânza vremii”- Grigore Ilisei

Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni și Primăria municipiului Fălticeni vă invită vineri, 26 mai 2017, ora 18.00, la o nouă întâlnire cu scriitorul Grigore Ilisei, cu ocazia lansării volumului „Chipuri pe pânza vremii”.

Evenimentul se va desfășura în Sala „Pictor Aurel Băeșu”.

Cartea va fi prezentată de Profesorul universitar – doctor Mircea A. Diaconu și de preotul Constantin Hrehor.

grigore_ilisei_lansare_de_carte

Simboluri regale ale Marii Uniri vor fi expuse la Muzeul de Artă „Ion Irimescu”

Doar pentru o zi, duminică 21 mai 2017, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” expune două simboluri ale Regalității și ale istoriei moderne a României: Coroana de Oțel și Buzduganul Regelui Ferdinand, ultimul scos acum pentru prima oară din Tezaurul României și expus publicului.
Vă așteptăm cu drag!

simboluri_regale

Zece ani de la înveşnicirea sculptorului Ion irimescu

pomenire_10ani_ion_irimescu_20Miercuri, 28 octombrie 2015, s-au împlinit 10 ani de la trecerea la trecerea la cele veșnice a sculptorului Ion Irimescu.

Artistul plastic a fost comemorat la Fălticeni, în cadrul programului cultural REQVIEM PER MAGISTER.

Dimineață, preoți din parohii ale Fălticeniului și din localitatea Baia, alături de Protopopul de Fălticeni, Constantin Patrolea, au oficiat o slujbă de pomenire în Biserica Sfinții Voievozi din Oprișeni și la mormântul artistului. Un grup de elevi de la Școala Gimnazială “Ion Irimescu” a depus o coroană de flori la mormânt.

Printre cei care s-au recules în cimitirul din Oprișeni s-au aflat artiștii plastici Cela și Costin Neamțu, Mirecea Dăneasa, Gabrel Baban, Dan Covătaru, Rozalia Motrici –  preşedinta Asociaţiei Culturale „Mircea Motrici”, viceprimarul Constantin Bulaicon, jurnalista Doina Cernica, maica Elena Simionovici și maica Gabriela Platon de la Mănăstirea Buciumeni, profesorul universitar Jean Cazaban, scriitorul Grigore Ilisei, fostul primar Vasile Tofan, colonelul Iulian Postelnicu – locţiitorul comandantului Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi Fălticeni, etc.

Invitații, oamnii de cultură și artă de la Iași, București și Suceava, s-au deplasat apoi la Muzeul de Artă “Ion Irimescu”. În Sala “Pictor Aurel Băeșu”, plină și de această dată, s-a dat frâu liber amintirilor. Personalitatea lui Ion Irimescu a fost evocată în intervențiile celor prezenți: scriitorul Grigore Ilisei, jurnalista Doina Cernica, medicul sucevean Ioan Iețcu, Cătălin Nechifor – președintele CJ Suceava, profesorul universitar Jean Cazaban, artiștii plastici Dan Covătaru și Liviu Suhar (foști elevi ai sculptorului), universitarul Vasile Demciuc, scriitorul Alexa Pașcu.

Au trimis mesaje la această comemorare profesorul universitar Mihai Mănescu și criticul de artă Gheorghe A.M. Ciobanu. Starea de sănătate nu i-a permis acestuia din urmă să fie prezent la Fălticeni pentru anunțata lansare a cărții “Irimescu”- Demiurg al tăcerii” (lansarea cărții a fost amânată pe moment).

Întâlnirea comemorativă s-a încheiat cu un moment artistic al invitaților de la Colegiul de Artă din Suceava.

Alex Săvescu

IRIMESCU 110

autoportretDuminică, 24 februarie, sunt programate manifestări cultural-artistice în cadrul programului aniversar „IRIMESCU – 110”.
Programul aniversar este organizat de Consiliul Local Fălticeni, Primăria Municipiului Fălticeni, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” şi Fundaţia Culturală „Ion Irimescu”.
La ora 11.00, la Biserica „Sfinţii Voievozi” Oprişeni, va fi oficiată o slujbă religioasă de pomenire a maestrului Ion Irimescu.
Începând cu ora 12.00, manifestările vor avea loc la Muzeul de Artă „Ion Irimescu” – Sala „Pictor Aurel Băeşu”. După momentul mesajelor şi alocuţiunilor, se va desfăşura Simpozionul „Sculptorul Ion Irimescu – un clasic modern”, cu participarea scriitorilor Grigore Ilisei, Doina Cernica şi a criticilor de artă Pavel Şuşară, Gheorghe Macarie şi Gheorghe Ciobanu.
În partea a doua a evenimentului , în Galeriile de Artă „Ion Irimescu” va fi vernisată expoziţia permanentă „Artişti plastici fălticeneni”.
Partea artistică a programului aniversar va fi asigurată de Grupul coral al Fundaţiei „Ion Irimescu” şi pianistul Laur Hreniuc.
Organizatorii au transmis invitaţii de participare mai multor instituţii muzeale din ţară, Ministerului Culturii, Institutului Cultural Român, Academiei Române, Uniunii Artiştilor Plastici din România, Arhiepiscopia Sucevei şi Răduţilor, Instituţia Prefectului Suceava, Consiliul Judeţean Suceava, instituţii publice de interes judeţean şi local, mass-media, prietenilor maestrului Ion Irimescu (artişti plastici, scriitori, politicieni, etc.).

Muzeul de Artă “Ion Irimescu” din Fălticeni se redeschide pentru vizitatori

Acest moment aşteptat de iubitorii creaţiei irimesciene de aproape 10 ani se va produce sâmbătă, 25 august. Municipiul Fălticeni a finalizat, în data de 25 mai 2012, proiectul “Repararea, reabilitarea şi modernizarea obiectivului de patrimoniu – Muzeul de Artă Ion Irimescu”, proiect finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. Proiectul a fost implementat în perioada 28 februarie 2010 – 25 mai 2012, având o valoare eligibilă de 5.132.386, 92 lei, din care 3.393.364,92 lei finanţare prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, iar 1.015.382,33 lei cofinanţarea eligibilă a Primăriei Fălticeni.
Prin derularea proiectului au fost obţinute următoarele rezultate: suprafaţa restaurată a obiectivului – 1379,66 m.p., alei carosabile – 668 m.p, alei pietonale – 474 mp. Tot prin proiect au fostachiziţionate dotări pentru expunerea patrimoniului: vitrine, raturi bibliotecă, mese pentru sala de studiu, mobilier de protocol, garderobă, banchete pentru vizitatori, echipamente audio-video, sistem de televiziune cu circuit închis. În afara fondurilor alocate prin proiect, Primăria Fălticeni a finanţat din propriul buget achiziţionarea suporţilor de expunere a sculpturilor şi a altor dotări necesare.
După finalizarea lucrărilor, pe data de 25 mai 2012, potrivit obligaţiilor contractuale şi a prevederilor legale referitoare la colecţiile de artă, Muzeul s-a aflat într-o perioadă de stabilizare a microclimatului, de trei luni, astfel încât operele de artă să fie expuse în condiţii optime.
În cursul lunii septembrie, Primăria Municipiului Fălticeni va organiza un eveniment public dedicat redeschiderii Muzeului de Artă “Ion Irimescu”.

Fotografii din timpul reamenajarii expoziţiei:

Acasă la maestrul Ion Irimescu

Puţini sunt cei care ştiu că maestrul Ion Irimescu şi-a amenajat un loc care i-a fost casă la întoarcerea în Fălticeni. Apartamentul maestrului poate fi vizitat în clădirea adiacentă Muzeului de Artă „Ion Irimescu”. Noi vă oferim câteva imagini din „casa” artistului, locul unde şi-a petrecut ultimii ani de viaţă.

Ion Irimescu – 108 ani de la naştere

Duminică, 27 februarie 2011, se împlinesc 108 ani de la naşterea sculptorului Ion Irimescu. Acest moment aniversar va fi marcat prin versnisajul expoziţiei de artă “3 Neamţu”, reunind lucrări ale artiştilor plastici Cela Neamţu, Costin Neamţu şi Lisandru Neamţu. Evenimentul, organizat de Primăria Municipiului Fălticeni şi Muzeul de Artă “Ion Irimescu”, va începe la ora 12.30, la Sala Pictor “Aurel Baesu”. Expoziţia va fi prezentată de prof. univ Gheorghe Macarie, scriitorul Grigore Ilisei şi prof. Gheorghe A.M. Ciobanu. Manifestarea de duminică cuprinde şi un concert cameral, susţinut de pianistul Laur Hreniuc şi de către Grupul vocal al Fundaţiei Culturale “Ion Irimescu”.

Omagiu prin creaţie

cuvântul prof. univ. dr. Gheorghe Macarie

Ce alt omagiu, mai adecvat şi mai elevat adus zilei de naştere a patriarhului sculpturii româneşti – Ion Irimescu – decât prezenta expoziţie deschisă în cadrul Muzeului de artă – Fălticeni ? Manifestarea sugerează ea înseşi perpetuarea mesajului creaţiei pe care renumitul artist, fiul acestor locuri, l-a lăsat cu fermitatea unui legat testamentar. Locul simpozioanelor l-a luat de astă dată, cu acelaşi caracter omagial, expoziţia de artă a trei reprezentanţi a aceleeaşi familii de artişti – apropiaţii de altă dată ai marelui artist şi continuatori astăzi, în spirit, a permanenţelor operei sale. Este expoziţia artiştilor Cela şi Costin Neamţu, urmaţi de reprezentantul generaţiei succesiv următoare – pictorul Lisandru Neamţu.

Cela Neamţu – această primă Doamnă a tapiseriei româneşti şi una din cele mai bune reprezentante ale genului din lume (în 1997,la Bienala Internaţională de Tapiserie din Lausanne, a fost selectată între cei aleşi din 1115 candidaţi ! ). A cunoscut triumful artei sale în metropolele  artistice europene dar şi în cele ale Americii (expoziţiile personale din New York şi Washington – 1997). Expune acum, între altele, câteva din seria ferestrelor sale hărăzite mănăstirii româneşti din Ierihon.

Fereastra, în creaţia Celei Neamţu,  devine un topos al timpului istoric şi legendei dar şi al destinului individual, un interludiu între aici şi acolo, între spaţiul cotidian – teluric şi cel metafizic, acces spre speranţă şi simbol al accesibilităţii spre o lume nevăzută dar nu mai puţin reală. Artista reia, într-o particulară viziune un străvechi simbol, fastuos preluat cu secole în urmă în marile catedrale ale lumii creştine, ferestrele devenind, în cadrul acestora, măreţe deschideri prin care străbate harul luminii divine.

Avem în faţă tapiseriile hărăzite mănăstirii româneşti a Ierihonului – tărâm biblic de vrajă şi legendă, ale cărui nivele de locuire şi civilizaţie umană arheologii le-au eşalonat dea-lungul a numai puţin de zece milenii… Le-a fost dat celor mai pătrunse spiritual dintre tapiserii să fie şi cele mai rafinate cromatic.

Cela Neamţu structurează monumental materia, subsumând-o aceluiaşi har al sacralităţii şi mântuirii. Nu ştii ce să admiri mai mult la aceste ample compoziţii – virtuozitatea de maestru al texturii, contrastele tonale fremătând de sfinţenie, de iubire si dramă, rafinamentul blajin al culorii sau grandoarea calmă a întregului ansamblu. Sentimentul sacrului, eşalonat în ultimile patru secole într-o continuă scădere (nu numai în artă) iar astăzi la mulţi în mare măsură pierdut, cunoaşte în lucrările Celei Neamţu o miraculoasă resuscitare. Autoarea intuieşte şi soluţionează, compensativ – artistic, într-o lume de incertitudini, această nevoie de sacru a omului contemporan (fie el credincios de rând sau intelectual-ateu). Actul artistei este unul de recuperare şi relegitimare artistică a acestei dimensiuni spirituale. De la broderiile Putnei lui Ştefan cel Mare, la noi, nici un artist plastic nu a mai trăit şi întruchipat sentimentul sacralităţii în artă la cotele de sensibilitate relevate în tapiseriile acestei artiste.

*

Acelaşi apel la valorile aceleeaşi zone spirituale, de astă dată sub semnul unui corolar prioritar al realităţilor laice îl găsim la Costin Neamţu.

Aparent tradiţională prin subiecte (cel puţin într-o primă fază) şi într-un fel în maniera de a picta, pictura sa nu poate fi totuşi omologată conceptului unui mai vechi realism. Naturi statice  – oale din uzul curent al gospodarului bucovinean şi alte obiecte aparent neînsemnate devin în viziunea autorului repere de milenară civilizaţie dar şi prilej de reevaluare a conceptului amintit.

Este un realism dar dincolo de evidenţele de suprafaţă. Dincolo de Banalităţi (titlu de tablou), întrevedem îndărătul lor un alt real – mai precis un suprareal, impregnat de mister în care obiectul în sine relevă o altă lume, el fiind sustras rostului său iniţial. Costin Neamţu descoperă motivului pictat virtualităţi ce scapă privirii comune; vasul aparent exclusiv utilitar recapătă misterul care l-a însoţit, în momentul conceperii sale, într-o epocă în care însuşi banalul gest al aprinderii focului presupunea iniţiere şi ambianţă de miracol.  Sunt vase prin care a trecut fiorul timpului. Asocierea lor la vasele de Cucuteni de pe milenarele vetre şi altare preistorice, nu poate fi, la artist, deloc întâmplătoare. Acelaşi gen de mister, imanent motivelor, niciodată ornamental – adosat, nu contrazice realitatea ci o aprofundează. El aparţine obiectelor dar mai ales raporturilor dintre ele. Este cazul peisajelor – compoziţii ca Gheme, Orizont, Dincolo de copaci, Peisaj din Lefcada prin care intrăm într-o lume mult îmbogăţită în conotaţii în raport cu “fotografia” imaginii iniţiale, aceasta constituindu-se doar ca un elementar punct de plecare. Este firesc, în consecinţă, ca un prozaic stog de fân să devină, autorul însuşi îl denumeşte, un Univers… O fântână cu cumpănă delimitând orizontul se constituituie şi ea ca un reper într-un reper al prezenţei umane, într-un spaţiu atemporal dar şi ca însemn de demarcaţie între Terra şi Cer, implicit între spaţiul fizic şi cel metafizic.

Aparent tradiţional ca şi alţi pictori îndatoraţi, aceluiaşi spaţiu-matrice al Bucovinei, Costin Neamţu este un modern prin acest al doilea dialog cu un invizibil, dincolo de vizibil, recreat însă cu mijloacele acestuia. În acest context renunţarea la figurativ, pe parcursul deceniului anterior, nu mai surprinde. Este o trecere firească, desemnând o altă etapă în creaţia artistului. Elementele care compuneau altădată peisajul şi naturile statice cedează în faţa corespondenţelor unei geometrii afective, conţinând esenţializat acelaşi mesaj – aceeaşi aspiraţie spre echilibru şi armonie, între forme, volume şi cromatică.

*

Lisandru Neamţu, succesor al celei de a doua generaţii a familiei dar şi cel de-al treilea reprezentant de artă al acesteia, finalizează abandonul total al prejudecăţilor figurative în favoarea unor noi, inedite structuri şi a unor noi raporturi cromatice.  Realizat în tripla sa ipostază de creator plastic, cadru didactic în învăţământul artistic universitar şi eseist – critic, teoretician al fenomenului estetic, Lisandru Neamţu duce mai departe spiritul acestei familii de artişti, fericit înzestrată cu harul divin al creaţiei. Cum el însuşi o precizează în unul din propriile sale eseuri, reprezentările devin la el un vehicul al mesajelor interumane. Culoarea, spaţiul, mişcarea, etc. suferă noi, radicale evaluări, mărturisind o altă fază în destinul artistic al acestei familii, prevestind poate şi o nouă fază artistică.

Parafrazându-l pe pictorul Neamţu-senior, realizăm în cei trei cu acelaşi nume de familie – trei artişti de incontestabil renume.

COSTIN NEAMŢU

Născut în 04.05.1939 la Corni, Suceava. Absolvent al Universităţii de Arte „Nicolae

Grigorescu”, Bucureşti, secţia pictură monumentală, profesori: Simona Vasiliu Chintila, Ştefan Szonyi, Costin Ioanid, Ghiţă Popescu. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Călătorii de studii şi documentare: Spania, Franţa, Italia, Germania, Rusia, Bulgaria, Grecia.

Expoziţii în ţară şi străinătate: 1968, 1971, 1975,1979,1981, 1990,1995 (Simeza, Teatrul Naţional); Expoziţia „Portret de familie” împreună cu Cela & Lisandru Neamţu la Muzeul de Artă  „Ion Irimescu”, Fălticeni, Muzeul de Artă Botoşani, Muzeul de Arte Vizuale din Galaţi Palatul Culturii Iaşi. Participă la majoritatea bienalelor şi expoziţiilor municipale; Tabăra de pictură “Dealul Malului” la galeria „ARTIS”, Teatrul Naţional Bucureşti (2006), Muzeul de Artă Craiova (2007).

Expoziţii personale în ţară: Suceava, Fălticeni, Botoşani, Câmpulung Moldovenesc (în 1983 donează 28 de picturi Spitalului de Neuropsihiatrie şi colecţiei Dr. Avasilicăi), Iaşi (Cupola), Bacău, Bârlad, Vaslui, Râmnicu Vâlcea; 2004, Dej; 2005, Iaşi (Palatul Culturii); 2006, Apollo Gallery; 2006, Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul de Artă Vaslui 2006, Expoziţia Bucureşti – Torino 2007.

Expoziţii de grup în străinătate: 1970, Moscova; 1979, Berlin ;1992, Seul; 1994, Beirut ; 1994 şi 1996, Chişinău; 1996, Cehia ; 2002, Europastel; 2003, „Orbis Pictus Europa”, Cehia; 2004, Expoziţia internaţională de pastel Nowy Sacz, Polonia; 2007, Madrid, Expoziţie de grup Torino, Italia 2006.

Expoziţii personale externe: Soissons, Franţa, 1992; Lefkada, Grecia 1993; Madrid 2007.

Premii: 1980, Voroneţiana, Suceava; 2005, Premiul „Lascăr Vorel”, Piatra Neamţ, nominalizat „Saloanele Moldovei” 2008, Diplomă pentru donaţie de pictură Bibliotecii Bucovinei, Suceava.

Menţionat în: „Who’s Who” (Lausanne,1994, 1995), cu specimen de semnătură; „Who’s Who

Romania” (2002); „Ipoteşti Topos Eminescian”, autori Valentin Ciucă şi Constantin Prut, Editura

Geea, Iaşi, 2002; „Arta românească modernă şi contemporană”, autor Vasile Florea, 1992; „Idee şi

sensibilitate” de Dan Grigorescu, 1991; „Arta în Bucovina”, autor Emil Satco, 1984; „Enciclopedia

artiştilor români contemporani”, vol. I, 1996 şi vol.V, 2003.

Lucrări în colecţii şi muzee: Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad; Muzeul de Artă din Bucureşti,

Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Bruckental, Sibiu, Muzeul de Artă din Suceava, Muzeul de

Artă Comăneşti, Bacău, Muzeul de Artă din Iaşi, Muzeul de Artă din Tulcea, Muzeul de Artă din

Fălticeni, Muzeul de Artă din Botoşani, Muzeul de Arte Vizuale din Galaţi, Muzeul de Artă din Constanţa, Râmnicu Vâlcea, Colecţia Doctor C. Teodorescu Vaslui, Muzeul Florean Baia Mare.

Lucrări în colecţii particulare: România, Marea Britanie, Grecia, Germania, Coreea de Sud, Austria,

Liban, Italia, Israel, Franţa.

Sâmbătă, 27 februarie, se semnează contractul de finanţare pentru reabilitarea Muzeului de Artă „Ion Irimescu”

După o lungă aşteptare, a venit şi rândul Muzeului de Artă “Ion Irimescu” din Fălticeni să intre în reabilitare. Sâmbătă, 27 februarie, în ziua în care se împlinesc 107 de la naşterea sculptorului Ion Irimescu, la Fălticeni se va semna contractul de finanţare pentru proiectul cu titlul “Repararea, reabilitarea şi modernizarea obicetivului de Patrimoniu Muzeul de Artă “Ion Irimescu”. Proiectul a fost promovat de Primăria Fălticeni prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 5, Domeniul Major de Intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea / modernizarea infrastructurii conexe. Valoarea proiectului este de peste 56 de miliarde de lei vechi, din care contribuţia proprie a Municipiului Fălticeni este de peste 2,4 miliarde de lei vechi.